Connect with us

Bazar

Bucuresti nr. 9

Published

on

Enlightenment Motto:

A prospera  intr-o criza moral valorica inseamna furt; apoi faliment spiritual , psihologic si finalmente financiar dupa modelul “Furand totul in jur , pana la urma tot pe tine ajungi  te furi”. Nu exista un bine personal real fara un bine psiho-social.

 

Prolog:

Din semantica principiilor lui Socrate  ce postula odata ca schimband  “haina ratiunii cu a nebuniei”, fie ea chiar si “divina” , putem extrage adevaruri fundamentale ale unui spirit esential.

 

A trai intr-o jungla de beton,  care pierde legatura cu naturalul, un fel de savana asfaltata, lumea Bucurestilor in care traim, in care nimeni nu isi prea pune indoieli valorice asupra continutului si sensului maladiv spre care ne indreptam, nu generaza numai o problema sociala sau moral-filosofica, ci mai degaba degenereaza , spre  valente tot mai periculoase – stabilitatea noastra psihica.

 

Ca nota de fond nu ne propunem a descoperi ce se intampla, e vizibil la tot pasul si nu numai pentru noi. Materialismul dialectic de altadata s-a transformat subliminal, intr-unul pseudo-dianetic contagios cu valente prozelitice.

Cum facem, cum nu, aspiram prin ochi orice poate aduce a profit cu o scurtcircuitala directie spre satisfacerea propriilor placeri, mai degraba din sorgintea <fitelor> decat a necesitatilor, ce au luat amploarea unei matrice sociale,a  unui fel de pattern de tip “Patul lui Procust”; parca asemeni unui surogat de ecluza intre fluviul banului, traditionalul “ochiul diavolului”, din care ne hranim daca am putea chiar si cu fructul oprit, cu deversare neechivoca in marea placerilor instinctuale, nefacand sa rezulte altceva in decursul timpului, decat o secatuire a izvorelor pozitiviste ale unitatii psihice si sociale a fiintei, cu aparent singulara si valabila scurgere a sa intr-o <mare ludica>, seaca, searbada a instinctualului, generand cel putin in ipoteza de la care plecam, un hiatus de echilibru intre schimburile  firesti relationale heterotope, devenind varii si nu foarte sanatoase, departe de  neutromorficitate, de normalitate, pe un fundal steril de existente heberenice repetand embêtant la infinit un never ending Monopoly.

De la aceste praxisuri maladive pornim in cautarea unor axiome care sa raspunda problematici nu ce se intampla, ci de ce si cu ce pret. Practic si teoretic principala modalitate in obtinerea satisfactiei imediate in jocul acesta ce se doreste a fi castigat zi de zi, <de adulmecare a prazii>, asa ca o mostenire evolutiva,  constituie o forma resoftata( si bine virusata)  a clasicei (auto)valori declarate  si recunoscute  , acum  reconsiderate social pe paliere dubitabile de etichetare, sub incapatoarea umbrela a curentului de adaptare asa-zis  ca un soi de driblare nefireasca in domeniul comportamental social, de sorgintea unor falsitati vecine cu ipocrizia. Am ajuns asa, ca un elocvent exemplu, sa nu facem altceva decat sa ne (auto)folosim, ca mijloc in apararea a acestui joc personal bine premiat social, de propriul nostru ego si tot ce poate scoate el la bataie, o autoconsumare inutila de resurse psihice,  iar spiritual mai nimic de substanta calitativa,  mai degraba o defensa de proprie acceptare a lipsurilor noastre sau a selfului natural originar, mascat in exterior in cel mai simplu mod  de a trai, cel pencuniar dupa ‘valabilul model american money talks’ .

 

Un “adaptat”  mecanism al egolului de a nu-i fi deconspirata autenticitatea, potential pericol de insucces,  invaluindu-se intr-un fel de “machiaj”  stralucitor oferit de sclipiciul bunastarii, cu functia de ceata peste mintea altuia sau pe post de  bariera de a  nu fi vazut in esenta propriul tau interior, si ceea ce el reprezinta intr-adevar, oferita cu generozitate de material, intr-o continua fuga de raspunderea fata de ceea ce suntem cu adevarat noi insine dupa dictonul : “Da-i omului bani si putere ca sa vezi cine e intr-adevar”. Si surpiza… schimbarea este uimitoare, metric cadentat si regulat . Insa ceva paralel se intampla… unii ajung nu mai pot simti aerul din jur pe care il respira, lucrurile le par tot mai straine si fara rost, dezamagesc desi iubesc,sunt tristi desi sunt bogati,  capoteaza nervos ,se deprima, sau esueaza in decadente si  dependente  de care Bucurestiul este plin si asta inca tot mai multi.

 

Dar pe cine intereseaza… acea mare himerica adulmeca, absoarbe si anuleaza orice element valoric al unei societati moral sanatoase, complacandu-se in ludicul de moment, fara sa caute o solutie a umplerii unui ocean launtric, rodnic, ca o iesire si transformare a unei mari sarate si aproape moarte, in scopuri si sensuri cu rost si viitor. Elementul motric al pietei, acest  sistem artificial creat, culminat cu  de exemplu testul pro-metric ( ce trebuie sa asigure pe unii ca “toti valorizam acelasi lucru-banul” , inventat de etina ce guverneaza America , a luat probabil in calcul multe elemente atunci cand a fost conceput, insa perversitatea si (dez)axarea  au ramas fara zabrele prefigurate la calculul original. In acest context nu ne ramane decat sa stam si sa cautam alternative de moment, fara o directionare spre un bine responsabil, in care complacerea in situatie face o figura remarcabila.  Desi pe moment ea  pare o solutie salvatoare, ziua de miine este rezervata descompunerii moral spirituale si mentale si daca asta ar fi tot inca nu ar fi catastrofic , insa acest lucru duce parca prindtr-un feed-back patologic si la colpas financia r( vezi Europa de azi , si pericolul Americii de maine ce deja se prefigureaza);

 

E greu de crezut fiindca mecanismul negarii Annei Freud functioneaza la parametrii vecini cu ignoranta; cine ar avea curajul de a recunoaste ca  nu doreste binele <d’amblee>  asemeni celebrului personaj politic clasic ‘’voi progresul si numai progresul”, cand de fapt  multora le sta mintea doar la ideea  <caprei  vecinului  care nu a murit inca…>, insa fara apel la prea multa stiinta sociala, mentalitatea lasa clar de inteles  de ce sa ne fie bine cand poate sa imi fie bine.  De ce bani si bunastare? Pentru noi? Pentru urmasi?

 

Pe de alta parte, toata lumea vrea copii, vrea mostenitori si de multe ori m-am intrebat de ce oare? Pentru a ne feri de deochiul babei? Sau pentru a isi rezolva lipsa propriei sale solvente destinice? Posibil , atata vreme cat generatia carora vor apartine  va fi inecata persistent in acea mare seaca si sarata in care raul s-a poprit din curgere, cu care cu siguranta ii vom « inavuti »… Pentru ca se pare ca mai nimeni nu s-a aplecat sa faca o previziune mai larga decat rezolvarea propriilor nevoi instinctual-sociale. In orice caz nu mai mult decat  haina ratiunii socratiene, uitata pana si ea mai de pe fundul <lazii lui de zestre a miresei, “Lada lui Coty”>, sau  o previziune mai viabila  decat ar putea fi gasit acul in carul cu fan. Sau poate nu o mai considera nici haina ponosita din acea Lada… un obiect descompus, unde odata statea mandretea fetei din altar, simbolul perpetuarii.

 

Instinctul sexual-evolutionist, primum movens al propasirii personale, nu stiu daca avand scopul de evolutie sociala sau personala, coabiteaza se pare intr-un simbiotic tandem cu cel al conservarii, situate pe acelasi bazal plan psihologic, natural creat pentru a prezerva ceea ce s-a perpetuat. Mai pacat e ca aceasta simbioza sublimata acum spre ludic si material nu a absentat deloc de la lectia machiavelica a scopului si mijloacelor de care cam fiecare se foloseste, constituind  la o acida privire baza unei difuzii spre ceea ce poate crea absenta unui cenzor moral multumitor – imoralitate. Nu stiu daca perspectiva creationista, la polul opus celei evolutioniste,  spunand ca “functia creaza organul“ avea si asta in vedere, dar se poate constata ca functia mediului social astfel creat, lipsit de minimale dogme valorice submina bazalul instinctual-conservativ al  perpetuarii speciei, asemeni unui cerc vicios, metamorfozandu-l intr-o constiinta colectiva avand la baza structuturi de gandire  bine incorporate de tipul prostitutiei morale, iar conservarea in pecuniarul grotesc al “spagii necesare consoartei  pentru a  functiona instinctiv si afectiv intru iubirea de sot”, devin tot mai direct legate de zerourile contului din banca. Atunci cand isteria instinctuala este libera sa zboare intr-o absenta a normelor, evolutia fizica se developeaza antiparalel cu o involutie spirituala, ca de rang invers, fara sa fi avut  vreodata legatura  cu  “mens sana in corpore sano”… Fiindca mens sana nu inseamna aproduce, a combina, a insela sau a trada. Din pacate asta se intampla acolo unde padurea devinde jungla si in cazul nostru,  micul targ inofensiv odata de langa Mogosoaia devine acum la cote sociale  patologice, a noastra romaneasca intaie mahala- updatata pe sistem mafiot …Fara  oprelisti, sexualul antropologic devine ludicul care vinde, iar perpetuatorul se transforma in traiul <”up-style”>, pentru ca necunoasterea (veritabilului) naste monstrii, iar ignoranta este a lor hrana. Bazalul invinge, cenzorul cade, spiritul moare… cate putin… Si apoi, incotro cu sanatatea lui?

 

Epopeea Homerica, Profetia Delfica sau Intrarea Zeului in Pitia, creioneaza prejudecata nebuniei divine, incercand o delimitare de cea de sorginte umana(rationala), de fapt sa puna limita intre…,limita care pe de o parte  face referire la respectul spiritului de geniu de dupa margini, poate harul razelor din “Luceafar”-ul de mai tarziu, ca o preschita de nebunie spirituala benigna dar valorica in genialitate, mai asemanatoare de religia apolinica a extazului ca o experienta revelatoare, versus mult mai pragmaticul cult nebunesc al lui Dionysos,  a bolii de sorginte pamanteasca, sortita in a trai omului  zilelor noastre cu spiritual deja pierdut ce nu mai are  nici macar “ sansa “ de a inebuni “sublim”, pe de alta parte.
Asadar premisele grecilor nu erau simple epifanii, a ceea ce putem gasi ca se intampla azi.

Fizicul nostru material  in evolutie consonanta cu  spiritul proscris in shizma Dionysiaca –cea pragmatica a spiritului  , nu e decat involutie. Si poate doar epopeic-homeric sau delfic putem sa “speram”ca boala spiritului pur , non-Dioniysiaca , e ceea ce ne imblonaveste aici si acum, in a noastra pamanteasca ‘Bucur…ie’….si nu spiritual genial bolnav “de dupa margini’ .

S-ar fi bucurat  ‘Bucur…’, dar asta nu tine loc de sens sau fericire –mai degraba de o devianta paraexistentiala mult mai aproape realului spiritualului pragmatic  falimentar dionisyac, umpland goluri din viata noastra ce se nasc vicios si  fiziceste,  prin ele insele (caci banul vine el se duce), iar tu, ‘Bucur…’ cu ce ramai? Cu un spirit apolinic pe care nu l-ai cunoscut ? Nu …. Mai ales cand limita  e subtire intre nebunia existentiala  si schizma pragmatica si  apoi nu mai stii pe unde sa te indrepti , caci esecul e imprevizibil precum viitorul,iar  pasul nebuniei rationale nici nu stii cand il apuci.

 

Toate astea pentru ca din alt punct de vedere si Dogma e lipsita de un rol consistent, biserica fiind doar o interfata,  insa insuficienta cand antropologic poporul incumba gene de autentic balcanism.

Salasul acesta balcano–estic si-a creat singur in virtutea lipsurilor morale expuse nobila-i soarta. S-a developat economic (perpetuator si conservator, daca il retrospectivizam pe Darwin), in flagranta opozitie cu cel valorizator si normator din miaza-noapte al statelor valorice ce au reusit a nu pierde si sensul economic desigur.

Opozitia economic – valoric este simplu de inteles. De fapt toate sunt economice insa unele mai sunt si valorice, pastrand blazon, noblete, “noblesse oblige”. Practic un stat valoric – de expemplu monarhic sau  cele pe sistemul conducerii de statale mai mult religioase si mai putin laice ca  viata spiritual-religioasa (lumea araba) de pilda, istoria demonstrand acest lucru, prin simpla constructie  a acestor state , avand in centrul de interes politica viziunilor pe termen lung asupra dezvoltarii lor, isi prezerva pana la urma cu adevarat  propriul instinct de conservare – caci coroana/emiratul  ramane, iar perpetuarea ca interes natural exista la toate nivelele logic fiind  ca nici un rege de exemplu nu va fura tara ce o va lasa mostenire fiilor lui – Iata aici sunt 2 pasi inainte, merge coroana ca sa mearga statul, iar de aici va beneficia in primul rand poporul . Am cautat sa vad state falimentare din genul coroanelor de la Japonia pana in cel mai indepartat vest , sperand ca gresesc . Dar nu am gasit si nu cred ca am gresit.

Versus, statul economic si republican, care  este de fapt un Don Quijote . Pentru ca din ani in ani, sterge cand isi alege capii si  fara sa vrea,  mult din ceea ce  a fost bun creat de predecesori, ca apoi altii sa poata  sa conserve, insa din pacate nu prea e asa ,  actioneaza schimband-ne macazul periodic, ca intr-un veritabil “faute d’embrayage”;  si tot asa vantul invarte moara – pacat ca graul e tot mai neghinat.

 

Ceea ce am vrut sa demonstrez pleaca doar un exemplu general axiologic  al premiselor gresite ce pot genera “aparent” concluzii corecte al lui Giovanni Paipini-situatia mult mai grava decat reversa ei.

Daca o sa plecam de la recalibrarea dozelor de conservatorism si instintictivism macar apropiat de aportul gandirii filosofice  fundamentale  a ceea ce trebuie sa schimbam in premise, probabil ca am ajunge si noi la concluzii corecte si am fi mai aproape de “mens sana”.Poate fie melanjul lor, poate fie individual, evoluand fiecare in timp, pe varii cai filogenetice si spirituale, ar putea sa duca spre un valabil final. Insa  urlam intr-una  ca vrem  “la mode” dar suntem totusi homo sapiens sapiens. <Sclipiciul aurit> te scuteste de “greseala” de a te inmaluri in existenta ta fundamentala, in (re)gasirea propriei identitati, in recompunerea fractalitatii dintre tine si sine, dintre mine si tine. Insa cine ne exonereaza pe noi de “virtutea unui sens implinit” sau a  timpului pierdut in evolutie?

 

Daca ne doare cand cainii vagabonzi sunt adunati in azile, nu ne doare  ca in alte azile de batrani de exemplu, nu sunt bani pentru ziua de maine, in care cine stie cand, poate intr-o zi o sa ajungem si noi.  Nu vrem sa acceptam critica pertinenta pentru ca, evident cui ii place sa fie criticat?; caci asa cum spunea un prieten, cand  critica  ar necesita sa repuna in constiinta noastra lucruri carora ar trebui sa le dam  importanta mai mare  in evolutia noastra, cu siguranta nu o vom face, caci nici ceilalti mai probabil, nu, asemeni unui  mimentism al spiritului de turma , nu o vor face la randul lor ;  fiecare ar trebui sa se simta bine in compania ta; si daca iti ofera ceva, sa aiba dreptul sa  revendice partea sa din tine si reciproc; se uita ca evolutia se face impreuna;  o critica facuta pe un ton civilizat si fara rea intentie este insa departe de realitatea cotidiana,  bucuresteanul nostru  neacceptand  insa nici un fel de critica, – semn de ipocrita slabiciune fasonata in aroganta cu stil, asa precum Octavian Paler spunea, “Omul slab e fie arogant fie umil, cel tare e firesc “.

 

Suntem slabi, ne aruncam  in corrida cu capul inainte si distrugem tot ce vedem in fata pentru ca nu cumva sa fim distrusi noi inainte ,dezvoltand un fals eu de aparare impotriva statusului de inadecvare – un autosimt de schita grandomana, ce ar trebui sa lase tot timpul impresia ca esti cel mai bun, cel mai puternic, cel mai capabil, o completa abreactie reformatata a fundalului subred pe care stam si care nu reprezinta nici pe departe proiectia egomanului ieftin ce incearca sa o imprime asupra celorlalti, cum ca ar fi vreun sine grandios. Tu omule, ar trebui sa nu dai voie! Dar asta nu cu aceeasi reactie de tip competitor, care escaladeaza intr-un cerc vicios si nu duce decat la erorile de plecare ale premiselor gresite. Ci cu neutralitate, retragere si analiza. Pentru ca ei nu dau voie, intrucat situatia de moment e in favoarea lor, invatati patologic fiind sa traiasca momentul care le confera o oarecare stabilitate, vazand in orice schimbare o amenintare la adresa  propriei bunastari considerata a fi nimic altceva decat un atac adus lor, personal. Pe moment pare intr-adevar o solutie, insa shimbarea este permanenta  si va intreb si eu pe voi ‘’ ma rog boieri dumneavoastra unde merjem?” si tot precum ca in  ‘Chirita’ retoric as rapunde‘La conac, cucoana la Conac! “…

Nu stiu la care conac dar principul americanului de rand al scuzei de incultura < money talks> pentru ca < we are the best >, reamforseaza partial cercul vicios al « valorii banului » incepe sa contamineze  cu destula  putere si acolo pe fondul  unei descresteri economice previzionata ,nemaivorbind de batrana Europa, dar oare motivele demonstrate aici nu sunt cumva comune?Probabil ca da insa norma valorica de care vorbeam ar trebui sa aiba acolo si probabil va avea cuvantu-I greu de oprit.Asta ne diferentiaza…

 

Asadar se prefigureaza  fara exagerare un Bucuresti al mentalului schizotipal,  ca o schizma, ce baleiaza intre aceasta frumoasa nebunie a visului implinit si dureroasa patologie a esecului valorii autentice, mai ales al putinilor dintre cei care  inca il mai pot discerne fiind concluzia “perfecta” a falselor premise. Aici nimeni nu stie ce vrea sa faca, toata lumea improvizeaza din mers à ‘’l’oreille’’. Fiinca premisele nonvalorice, sunt singurele care pot fi schimbate din mers cu tonul si curentul, valoarea originala cardinala si traditionala neavand cum se schimba, “cand vor cainii”, sau cand si cum vor altii.

 

Ne unduim insa dupa trend; pseudovalori intrucat fiecare intelege ceea ce doreste din orice, intr-un fenomen unic ce l-am putea numi <bucurestenizare>,impropropriu Bucurestilor autentici de altadat’ ,ce imbolnaveste atat mostenitorii autohtoni ai malului Dambovitei, cat si pe cei ce au “au baut odata apa din ea si nu au mai plecat, cum spune baba”; cu raporturi  inversate in care nonvalorile sunt valori, cei care au valori sunt nonvalorosi si automat paria de societate sau ignorati, reprezentand expresia inadaptarii in ochii acelor pseudorealizati  “aceia care se considera a fi oameni (de succes eventual) “. In realitate pentru acestia, cei dintai, renuntarea la nonvaloare nu inseamna de fapt o inadaptare la bucurestenizare, ci o refuzare constientizata mai mult sau mai putin, fiinca acceptarea compromisului ar fi o dezadaptare de la propria axiomatica a celor care “chiar sunt oameni”, si nu o inadaptare cum ceilalti ar sustine . Nici nu vreau sa imi aduc aminte de dictonul “banul nu aduce fericirea’’, dar… as contesta si faptul ca ar intretine-o ‘sine finem’  ,nu  pentru ca ar fi lipsit de valoarea lui preatribuita, ci pentru ca nimic nu e facut spre a fi <batut in cuie> ; iar acest ban se scurge poate mai repede decat lacrimile de pe obrazul celui care i-a pierdut  pe “apa Dambovitei” contribuind astfel substantial la falimetul  nostru  spiritual si financiar ca epifenomen final.

Totul este practic pe dos. Nadajduim intr-o zi ca o sa aflam ca aspectele esentiale ale autenticitatii noastre au o umbra de licarire in fiinta ontologica a spiritualitatii indigene. Dragostea, compasiunea, solidaritatea, linistea sau pacea in si intre noi, se mai pot intrezari intre frame-urile schimbarii hainei sofocliene. Pericolul insa este tot mai bine definit  – din ce in ce vezi cum ecluza dispare, ca raul e inundat de mare, ca pelicula se schimba cu hardul HD, fara gandului ragaz sa reaminteasca retinei prefundamentele naturalului evoluat firesc.

 

Cineva a prezis ca dupa 20 de ani va fi mai bine asa cum un altul a prezis Evolutia.

Aici nu exista nici rau, nici diabolic, ci doar ignoranta. Dar spre ce ne indreptam cand ignoranta nu ne doare. Si daca nu ne doare, o  repetam pana ajungem sa invatam ca a repeta ce nu ne doare, inseamna oare ca ajungem mai repede acolo unde ne grabim? De ce sa stam sa ocolim pe langa cadavre  cand timpul ne grabeste. Timpul? Dar pe el cine l-a creat grabit… ?

 

Ma rog, nu e prima data cand partial suntem si o creatie  a <(ne?)creatiei>, insa tot mai frecvent lipsa durerii, natural mecanism de aparare  dispare in neant , in involutie. Ajungem sa repetam nedurerea fiindca, ea da o stare emotionala pur si simplu de absenta a conflictului,  a nevrozei.

Dimpotriva durerea… veritabila expresie a reflexului mortii al lui Kretschmer, puternic simbol in termeni de constiinta, fara sa facem o contemplare sau contestare a cronicii acase sau teosofice nu stim inca daca si ce este, dar ne putem gandi  ca nici nu vrem sa ramanem prada unui viitor insalubru spiritual si fie el dureros sau nu,cu consecine pecuniare inca slab identificate deocamdata ca expresie a nonvalorii si am putea chiar sa luam aici in considerare  cum aceasta temuta moarte a spiritului ar putea fi un alt aspect “de a fi” ca un fel  de “Void al lui Alhamaas, un spatiu negru asemeni unui continuum al transformarii formei in fondul realului impur, fara a se indrepta nici macar cu privirea  spre esenta cautata de fapt.

 

Sau poate ”a nu fi”, caci “tertium non datur”, atata vreme cat apoi ai o dubitabila constiinta despre ceea ce si daca ai fost. Este dual, nefiind spre interesul nostru real  a sti cine, si ce, si daca a mai fost candva in alte posibile  existente. Pentru ca daca am avea datul de a sti atunci, nu am mai repeta greseala, nu am mai valoriza invers, nu am uita de durere si ne-am intoarce  probabil la originile pure ale spiritului ancestral, fara prea mult balet prin presupuse vieti si dimensiuni paralele.

 

Si asa simtul ti-a fost dat spre masura, durerea spre alarma, bunatatea spre ajutor, Iubirea spre dragoste, copiii spre propasire. Insa toate aceste destinatii dorite intru nonvaloare, suna a prostie. Si  totusi mai cautam inca Premisa. Sau cel putin vrem  sa o intrezarim. Anume, de ce aceasta dualitate devine dilema, intre sanatatea spiritului si bunastarea fizicului. De ce frame-ul devine imagine, raul devinde mare, iar omul devine neom, durerea devine placere, himera devine realitate, recunostinta devine fita, iar gandul devine un alt gand – al fricii, al tristetii, al neperceptiei, al irealitatii, al nebuniei.

Banul a putut oferi de fapt dorita (non)valoare , insa pentru cat timp? Lipsa lui a dat mult  doritei  valori un alt sens, insa cu ce pret…

 

Daimonul grecilor raspunzator pentru epilepsia de poseiune, era mai mult o supernova daca o judecam astazi.

Modelele sociale sufera de o acuta criza de impunere iar zonele lor de impact in masa nu pot reorganiza un filogenetic balcanism. Intr-o seara petrecuta la Mircea Daneliuc ajungeam la concluzia ca desi filmul, chiar si impecabil in formele sale usor de introiectat si perceput, cu impact, nu generaza schimbarea mentalitatilor conservativ–procreative intr-un sens non pencuniaro-ludic, iar intr-o alta langa regretatul Octavian Paler vedeam ca acel ‘ego detestabil’ are <spikuri> de nemodulat in micul nostru targ de altadat’, chiar si atunci cand cea mai erudita filosofie iti este parte, in nuante de hiperrealism, sunand cum ca “a nu recunoaste ca negru este negru inseamna a fugi de realitate(Octavian Paler)”.

Si se pare ca e un adevar – cand  regizorul mai adauga ca “ la noi nu exista politica ci doar buzunare’’ asa cum demonstram mai sus privitor la conceptul statului economic versus valoric , fiorii existentei noastre capatand amperaje  greu de suportat moral.

Si  iata asa ne gasim ca in fata unui  fel de <meci> in care nimeni nu pierde (momentan) , si nimeni nu e vinovat pentru asta.

 

Unii insa, adica poate victime ale cultului pragmatic al lui Dionysos, suferinzi intr-ale unei asa zise “inadaptari” capitaliste au fost bolnavi de fapt de nimic altceva decat o dezadaptare de valoarea traditionala sau moderna durabila, fara sa intram in nuantele peiorative ale “vesniciei nascute la sat”, capotand psihic atunci cand pot sa vada lucrurile esentiale asa cum stau de fapt – incearca sa scape de a proiecta pe celalalt vina, de a asuma altora greseli, egomanie, necinste sau parvenitism ieftin. Oare reusesc fara un pret tragic… ? Cand ele sunt “valorile” fundamentale ale actualului/trist viitorului Bucur…? Nicidecum, pentru ca a scapa de aceste aparari si copinguri insemana a te lepada de identitatea falsa si a redeveni tu, in sensul tau primar – si nici macar nu poti fara acest pret al esuarii intru nebunie, pentru ca nici pasarea Phoenix nu renaste la infinit din propria-I cenusa , ca o emblema a sperantei, puritatii, castitatii. Asa cum aceste simboluri ale sale sunt greu de atins, nici pasarea maiastra nu ne poate salva etern, din pacatul maladiv, oricate milenii ar renaste din propia cobustie, fara ca  si noi sa renastem spiritual  macar partial prin aceiasi  fel cenusa.

Si apoi, oare de ce ne-am adunat aici? Daca deportatii de altadata erau impinsi din cauze sumbre in paria in mod  fortat, acum traim momentul deporatilor de buna voie in lumina reflectoarelor.

Se naste astfel noua  categorie – Pragmaticul Bucur, o subdefinitie a bucurestenizarii moderne, care nu a cunoscut Targul de altadat’; deportat de buna voie de cauza (non)valorica si fratelele lui de sange… existentialistul, inadaptatul, sau ‘dezadaptatul’, simplul si originalul, ce si-a regasit epopeic numele… Tristul. El ajunge sa nu mai suporte, sa vrea sa indrepte, sa spuna, sa lupte apoi sa abdice, sa incerce ,apoi sa renunte, si in final sa plece in esenta mintii sale pe alte meleaguri.

 

Epilog

Vad apoi o mama trista pe bancile unui  spital suspinand… oare de ce? Nu, nu Seneca s-a inselat, ci poate noi…ca nu l-am urmat; haina ce trebuia imbracata era ea, da ,cea a ‘nebuniei’ insa “sacre , profetice rituale si poetice a lui Apollo. “Mama, noi am imbracat-o insa pe cea pamanteasca !”. Acolo unde poate ne e mai aproapte sa ajungem…

 

Din fericire aleea spre spital are in drum o Biserica, unde o mama vine si se roaga Esentei spre reparatie. Dar obsesiv cineva ar intreba:

“de ce dupa mii de renasteri phoenixiene mama, sa mai se poata intampla si binele?”. Poate de undeva i s-ar rapunde… ”Ce sa iti fac daca erau frati… am impartit si eu binele si raul, am cantarit poate si promisiunile pe care mi le-ati facut , vi le-ati facut fata de voi si ceilalti , insa  iertarea ceruta ca nu le-ati tinut, nu a mai aparut, pacat….. ”. Dar supararea ta anume “vina de a nu fi” “son of a bitch”, ambii fii tai are si alte explicatii.

Probabil ca a evolutiona spre pecuniar,  a perpetua spre ludic,uitand de restul, tot ce ar ramane,  ca intr-o inchipuita revansa a lui Cicerone “Errare humanum est, perseverare autem diabolicum”  este sarbatoarea lui Bucur, insa drumul lui va fi oare, fara oroare ?”

Dar mama nu-si  mai vede decat fiul ratacit si abatut prin acel spital… Vinovat?… nimeni. Bucur… Bucuros… Dar Diavolul  lui Cicerone, fratele de sange al lui Bucur,Existentialistul   ramane doar un personaj? Doar o credinta?

Nici pe departe ! Tot ceea ce ne va ramane este realul si pseudosatanicul nostru mod de a ne bucura… vietui si exista intai intr-un anume fel de “moral insanity“ transformata usor si pe nesimtite in ”mentalemant malsaine” si asta la un pas de ‘normalul’ si realul lui Bucur,  cu  bucuria sa de aici si acum,  insa , intr-un zilnic nestiut cand si cum pericol al decaderii, langa veselul mal al “Dambovicioarei” in acel Void, al drumului catre nr. 9, dar  de data asta insa inversat …

adrian paler

Dr.Adrian Paler, Psihiatru

Eseu filosofic de intentie antroposofica

Foto Credit: grafiko.ro

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Bazar

Honor 10 – review: smartphone mid-range cu un raport foarte bun calitate-pret

Published

on

Marius Calugaru de la Blogatu.ro a testat Honor 10 si a ajuns la cateva concluzii foarte interesante, pe care le puteti afla din acest articol dar si di clipul urmator:

 
In cautarea unui smartphone care sa ne ofere performante cat mai bune dar care totodata sa aiba si un pret accesibil, l-am gasit pe Honor 10, unul dintre liderii categoriei de smartphone-uri mid-range. Cu un pret cuprins intre 1200 si 2000 lei, in functie de varianta si magazin, acesta este mai mult decat accesibil si ne poate oferi performante mai bune atat in ceea ce priveste capabilitatile foto, cat si jocurile, in comparatie cu alte telefoane cu pret similar.
Honor 10 este realizat din sticla si metal, avand un design compact foarte reusit. Este un smartphone placut la atingere, care se curata usor de urmele de amprente si ofera o buna aderenta.
Honor 10 este disponibil in mai multe variante de culoare, precum negru sau albastru, oferind reflexii spectaculoase in functie de unghiul in care este privit.
Pe partea din fata vom gasi un ecran cu diagonala de 5.84 inchi, care acopera 80% din suprafata smartphone-ului. Display-ul este protejat de Corning Gorilla Glass.
Ca si in cazul telefoanelor Huawei, si Honor ofera camere foto de calitate excelenta. Honor 10 are 3 camere foto, una situata pe partea din fata, in notch si doua pe partea din spate. Cea frontala, pentru selfie-uri, are o rezolutie de 24MP iar cele de pe partea din spate au rezolutii de 16MP si 24MP. Camera frontala poate filma FullHD iar cu sistemul dual camera de pe partea din spate pot fi realizate clipuri 4K.
In testele foto realizate de Marius pot fi vazute cat de clare sunt detaliile din selfie-uri sau din fotografiile realizate cu sistemul dual-camera. Clipurile au, la randul lor, o calitate foarte buna. Honor 10 dispune de tehnologie AI care optimizeaza fotografiile, alegand modul ideal in functie de numerosi parametri.
Insa calitatea fotografiilor si a clipurilor este doar unul dintre numeroasele criterii pentru care o persoana alege un smartphone. Un rol important il joaca si configuratia, iar la acest capitol Honor 10 nu dezamageste. Este motorizat de un procesor octa-core Hisilicon Kirin 970 care poate fi insotit, in functie de configuratie, de 4, 6 sau 8GB de memorie RAM. Spatiul de stocare este la randul sau generos, Honor 10 fiind disponibil in doua versiuni: de 64GB sau 128GB. Pentru pasionatii de fotografie si filmari, recomand versiunea cu 128GB de memorie interna iar in ceea ce priveste memoria RAM, sunt de ajuns si 4GB.
Este bine ca sunt disponibile si versiuni cu mai multa memorie RAM, astfel aplicatiile vor rula mai rapid si fara probleme, chiar si in multitasking.
In concluzie, Honor 10 este un smartphone care merita achizionat daca nu aveti la dipozitie un buget foarte mare dar vreti totusi sa va bucurati de performante cel putin decente pentru o utilizare zilnica.

Continue Reading

Bazar

Jocuri păcănele, ruleta casino și blackjack online

Published

on

Cazinourile online au apărut într-o perioadă în care jucătorii pasionați își doreau și aveau nevoie de o alternativă la cazinoul fizic care de cele mai multe ori se afla la o distanță mare de jucătorii din afara orașului. Spre deosebire de cazinoul fizic, casinoul online este o variantă care este accesibilă pentru jucătorii din orice loc atât timp cât au acces la internet. Jocpacanele.ro sau Ruleta Casino sunt doar două dintre platformele de gambling online unde jucătorii se pot distra și au acces la jocuri care le pot aduce câștiguri rapide și facile.
Jocurile disponibile la un cazino online au depășit de mult oferta fixă a unui cazino fizic, fiind adăugate jocuri noi destul de frecvent. Fiecare platformă de jocuri online încearcă să ofere jucătorilor săi cele mai noi, populare și atractive jocuri. Un mod rapid și lipsit de costuri pentru jucător de a se distra pe platforma online este să beneficieze de un bonus fara depunere.
 
Top 3 tipuri de jocuri: păcănele, ruleta casino și blackjack

  1.     Jocuri de păcănele

Pe jocpacanele.ro jucătorii pot găsi o varietate mare de jocuri pe care să le încerce atât gratis, cât și cu un bonus de bun venit avantajos la cazinourile online licențiate din România.  Păcănelele sunt printre cele mai iubite jocuri disponibile în orice cazino online și accesibil de pe orice platformă.
Regulile de joc sunt destul de simple: se apasă butonul Spin sau Start care face rolele să se miște în timp ce jucătorul așteaptă o combinație de cel puțin 3 simboluri identice pe o linie de plată activă. Nu întotdeauna o rotire este câștigătoare, dar jucătorii trebuie să știe cum să joace și cum să profite de șansele sale.
Regulile de joc includ în primul rând cunoașterea simbolurilor de joc. Astfel, pentru a câștiga jucătorul trebuie să știe că anumite combinații de simboluri îi pot aduce câștiguri uriașe, pe când altele nu valorează nimic. Valoarea simbolurilor dintr-un joc slot poate fi verificată în tabelul de plată unde vei găsi și detalii despre alte caracteristici ale jocului. Cele mai populare simboluri sunt cele clasice, mai exact șeptarii, fructele, clopoțeii și simbolurile BAR.
Cele mai importante dintre simboluri sunt cele denumite Wild sau Scatter deoarece simbolul Wild poate lua locul altui simbol, pe când simbolul Scatter le pot aduce jucătorilor o mulțime de bonusuri și/sau rotiri gratuite. Pe jocpacanele.ro jucătorii se pot distra jucând 20 Super hot, 40 Super Hot, 5 Dazzling Hot, Age of Troy, 7 Monkeys și multe alte sloturi la fel de distractive.

  1.     Ruleta casino

Ruleta casino este unul dintre cele mai vechi jocuri de noroc pe care acum îl poți juca într-un cazino online. Conținând o ruletă numerotată, o bilă și un punct de sprijin, ruleta funcționează rotindu-se și unde va cădea bila, acel număr este câștigător. În mediul online ruleta funcționează fix la fel. Jucătorii plasează pariurile pe numărul și culoarea dorită: au de ales între roșu și negru și între 37 sau 38 de numere, în funcție de varianta de ruletă.
Ca orice alt joc de masă, ruleta este un joc care necesită puțină strategie înainte de a plasa pariul pentru a avea cele mai bune șanse de câștig. Odată ce ruleta se învârte, pariurile nu mai pot fi plasate, iar jucătorii nu pot face altceva decât să aștepte să vadă rezultatul final. Cine a câștigat își primește câștigul și apoi jocul se reia cu plasarea unor noi pariuri.
Cele mai faimoase variante de ruletă sunt cea europeană și cea americană, iar acestea sunt disponibile pe platforma online Ruleta Casino, jucătorii având posibilitatea de a le încerca gratis. Diferența dintre ele este faptul că varianta americană are un zero în plus, ceea ce le oferă jucătorilor șanse mai mici de câștig, deci pentru mai multe șanse de câștig jucătorii ar trebui să aleagă ruleta europeană. Descoperă mai multe variante ale acestui joc popular pe Ruleta Casino!

  1.     Blackjack

Blackjack este un alt joc de masă disponibil pe platformele de cazinouri. Supranumit și „21”, acesta este un joc în care strategia are un loc important. În acest caz, jucătorii nu joacă unul împotriva celuilalt, ci împotriva casei. Pentru a câștiga un jucător trebuie să aibă suma valorii cărților cât mai aproape de 21 sau chiar 21 dacă este posibil. Folosind un bonus fără depunere primit în mod gratuit din partea cazinoului, jucătorul poate să își exerseze aptitudinile la jocuri precum Blackjack clasic, Blackjack european, Blackjack Atlantic City și multe alte variante.
 
Joacă la casino cu un bonus fără depunere
Spre deosebire de cazinourile fizice, cazinourile online sau platformele de cazinouri cum ar fi jocpacanele.ro le oferă jucătorilor o gamă extrem de diversificată de jocuri, dar și de bonusuri de bun venit care le oferă șansa să descopere jocuri de păcănele captivante. De asemenea, dacă ești interesat de jocurile de ruletă, te poți înregistra la unul dintre cazinourile disponibile pe Ruleta Casino pentru a primi un bonus de bun venit exclusiv.
Netbet oferă jucătorilor săi la înregistrare un bonus fara depunere de 50 Rotiri Gratuite. Odată ce s-au înregistrat și au folosit în formular codul OFERTA50, jucătorii pot încerca orice joc de păcănele furnizat de Netent folosind rotirile gratuite.
O altă ofertă de la acest casino este una cu depunere, constând în 150% bonus până la 1.000 RON, dacă la prima depunere jucătorul va folosi codul BONUS1000. De exemplu, dacă va depune 100 RON va primi din partea cazinoului încă 150 RON și va putea rula în orice joc 250 RON și 50 runde gratis.
Înregistrează-te acum la un casino licențiat și încearcă diverse tipuri de jocuri casino pe jocpacanele.ro sau ruletacasino.ro!

Continue Reading

Bazar

Casio G-SHOCK – Official timekeeper la Neversea si Untold 2019

Published

on

 
Casio G-SHOCK ceasul devenit simbol al stilului urban, indestructibil, inconfundabil, inimitabil, este pentru al doilea an consecutiv official timekeeper la cele mai cool festivaluri de muzică ale verii – Neversea și Untold. Pentru că timpul și distracția sunt elemente dinamice, definite de o energie proprie, colaborarea din 2018 continuă și în acest an cu noi activări la malul mării, dar și într-unul dintre cele mai frumoase orașe ale României – Cluj. Astfel, mediul outdoor și mediul urban se îmbină în continuare într-o atmosferă cu adevărat cool.
Anul acesta, la Neversea, secundele numărate de Casio G-SHOCK au reprezentat tot atâtea oportunități pentru momente memorabile de distracție. Organizatorul – compania B&B Collection, unicul importator al mărcii în România – a asigurat o experiență unică, reprezentativă pentru brand, prin jocul de basketball propus, care a strâns peste 500 de jucatori în fiecare zi, pentru a câștiga zecile de ceasuri oferite ca premii, dar și șepci G-SHOCK, șireturi tip glow in the dark, sau vouchere în valoare de 50 de lei. Toate acestea s-au desfășurat sub îndrumarea a trei dintre cele mai îndrăgite vedete în rândul tinerilor – artistul Speak, influencer-ul Andrei Niculae și vlogger-ul Alex Ghidush – toți fiind adevărați susținători ai spiritului de festival.
Distracția, însă, nu se oprește la malul mării, ci continuă la Cluj, în cadrul festivalului Untold 2019.
 
De la o idee, la un simbol al stilului urban-sport
Legendar, inimitabil, de neoprit, G-SHOCK a devenit în decursul timpului o expresie sinonimă noțiunii de ceas rezistent la șocuri.
Lansat în 1983 de Casio, sub bagheta creatorului Kikuo Ibe shi, inventatotrul conceptului, care avea să devină el însuși o legendă alături de gama creată sub motto-ul „Absolute Toughness”, Casio G-SHOCK a fost rezultatul dorinței designerului de a da naștere unui ceas care să elimine în totalitate fragilitatea caracteristică ceasurilor de la acea vreme.
,,Îmi doresc să construiesc un ceas care să nu se strice nici măcar atunci când este trântit.” (Kikuo Ibe shi)
Fiind perceput inițial ca un ceas ideal pentru activitățile în aer liber, G-SHOCK a fost mult timp preferat de personalul din Aviație, Armată, Pompieri, Poliție sau Paza de Coastă, demonstrându-și în nenumărate rânduri calitățile și rezistența inconfundabile. Acestea sunt, însă, și cele care l-au propulsat în final spre noi teritorii, și în special spre mediul urban-sport, unde bikeri, skateri, rolleri si pasionați ai mișcării parkour, dar și artiști urbani precum grafferi, și cântăreți underground l-au descoperit și purtat în activitățile lor. Texturile, combinațiile de culori și tematici, împreună cu rezistența la șocuri și design-ul aparte au transformat ceasul Casio G-SHOCK într-un veritabil urban fashion icon – un sinonim al stilului de viață din marile orașe.
 
Casio G-SHOCK GW-B5600-2ER – rezistent, cool, conectat
Cel mai nou model – Casio G-SHOCK GW-B5600-2ER – reprezintă revelația anului 2019 în materie de ceasuri connected. Acesta este unul dintre cele mai robuste, mai precise și mai complete din punct de vedere tehnic ceasuri la ora actuală. Practic G-SHOCK GW-B5600-2ER reprezintă combinația ideală de tehnologie și funcționalitate în inconfundabila interpretare a Casio. O sinergie perfectă creată de Casio între istorie și avangardă.
Cu o greutate totală de numai 53 de grame, o carcasă (48.9×42.8×13.4mm) construită din rășină epoxidică și ranforsată pe interior cu o structurș din oțel, un geam din mineral și o etanșeitate de 20 ATM, modelul Casio GW-B5600-2ER se bucură de robustețe și totuși de o anumită doză de flexibilitate care nu face altceva decat să sporească rezistența ceasului ca întreg alături de felul în care este construită cureaua.
Design-ului pătrat, specific modelelor G-SHOCK, ce contribuie la rezistența ceasurilor, se adaugă noile tehnologii de conectare, rezultând un model recognoscibil, cool și modern.  Astfel, tehnologia Bluetooth®, ce facilitează conexiunea dintre smartphone și ceas, alături de funcțiile precum modul solar de încarcare a acumulatorului, smartphone time, semnal radio Multiband 6 pentru ajustarea automata a orei exacte (EU, U.S.A., Japonia și anumite regiuni din China), jurnal de zbor, world time și “find my phone”, transformă modelul GW-B5600-2ER într-un gadget indispensabil pentru cei cu un stil de viață urban.
Perfect adaptat secolului XXI, ritmului și nevoilor generației actuale de adolescență și tineri, GW-B5600-2ER este un smartwatch neconvențional ce se distinge prin devotamentul față de designul consacrat al Casio, dar și de o funcționalitate absolut impresionantă, caracterizată de utilitate și pragmatism.
 
Colecțiile Casio G-SHOCK sunt disponibile, în România, în magazinele B&B Collection, Be in Time, Splend’or și online pe www.bb-shop.ro.

Continue Reading
Life2 luni ago

Impresioneaza-ti prietenii sau colegii cu un cadou special in 2020

News8 luni ago

Barbie de Romania, dintr-o vacanta intr-alta!

News10 luni ago

Cum a petrecut Barbie de Romania in Noaptea de Revelion. Imagini inedite. FOTO.

News11 luni ago

Board games sau jocurile de societate – cadoul mult dorit de Craciun

Bazar1 an ago

Honor 10 – review: smartphone mid-range cu un raport foarte bun calitate-pret

Bazar1 an ago

Jocuri păcănele, ruleta casino și blackjack online

Bazar1 an ago

Casio G-SHOCK – Official timekeeper la Neversea si Untold 2019

Bazar1 an ago

Solutia perfecta pentru stocurile produselor de curatenie si igiena!

Bazar1 an ago

De mici invatam sa reciclam

Bazar1 an ago

Cerbul de Aur 2019: 71 de artiști din 21 de țări s-au înscris în selecția pentru concursul internațional de interpretare

Bazar1 an ago

Învață cum să faci bani online la casino

Bazar1 an ago

Diana Bianca a dat petrecere mare de ziua sa de naștere. Vezi cine a fost alaturi de ea si cum a petrecut

Bazar1 an ago

Cele mai rapide 3 limuzine din lume

Bazar1 an ago

3 Culturi care încă folosesc astrologia intensiv

Bazar1 an ago

Fii la curent cu noile tendinte in materie de seminee si design interior

Bazar1 an ago

Tenorul Dragos Cicu a avut un moment extrem de apreciat pe scena Summer Gala 2019

Bazar1 an ago

Cine va câștiga în Liga Campionilor UEFA 2020?

Bazar1 an ago

Este o idee buna sa iti faci biletul zilei bazat pe campionatul de fotbal preferat?

Bazar1 an ago

Când siguranţa înseamnă voie bună prin noua colectie de carucioare de copii            

Bazar1 an ago

Cum achizitionezi cele mai bune sisteme de incalzire si sanitare pentru locuinta ta? Apelezi la un magazin instalatii de incalzire si sanitare de incredere

Muzica2 ani ago

Denisa Moga lanseaza single-ul „Maker”

Bazar2 ani ago

Delia lansează videoclipul oficial al piesei „Trăiește frumos”, un manifest pentru o viață echilibrată în offline

Muzica2 ani ago

Kalle a lansat Bagajul, primul featuring cu JO

Bazar2 ani ago

Dan Bălan a lansat „Numa Numa 2”, continuarea fenomenului mondial „Dragostea din tei"

Muzica2 ani ago

Dan Bălan continuă povestea „Dragostea din tei” în Africa

Muzica2 ani ago

S-a lansat videoclipul oficial “Mr. Loverman”!

News2 ani ago

Mark Stam – s-a lansat anul acesta în muzică și este deja în topuri

Muzica2 ani ago

Sore face prima declaratie de dragoste muzicala iubitului ei!

Muzica2 ani ago

Nadiris lansează single-ul “Alinare”

Eveniment2 ani ago

Jorge Gonzalez reprezinta Spania la Cerbul de Aur 2018

Muzica2 ani ago

Alexandra Tanasoiu lanseaza piesa si clipul „Dor de vara”

Muzica2 ani ago

Cea mai așteptată colaborare! Irina Rimes și The Motans lansează „Cel mai bun DJ”

Muzica2 ani ago

Amna lanseaza „De Cate X Vrei Tu”

Muzica2 ani ago

„Suflet de hartie”: Celia si Stefan Floroaica, de la Exatlon, poveste de dragoste in noul clip al artistei

Muzica2 ani ago

Dara își dorește să se înscrie la școala de pilotaj aviatic

Muzica2 ani ago

Myra Monoka lanseaza single-ul si clipul „Rewind”

Muzica2 ani ago

O prezentatoare TV s-a lansat in muzica. Este foarte sexy in videoclip!

Muzica2 ani ago

Mary Lee lanseaza un nou single si videoclip, “Hamora”

Muzica2 ani ago

Jean Gavril a lansat “Jale Jeane”

Muzica2 ani ago

Iubire fierbinte intre Antonia si Alex Velea!

Trending